Cetatea Devei

CETATEA REGALĂ A DEVEI, SIMBOLUL ORAŞULUI

Cetatea Devei: unul dintre locurile încărcate de istorie din România. Supranumită „Cheia Mureşului”, cetatea Devei reprezintă principalul punct de atracţie turistică din zonă şi unul dintre cele mai interesante situri arheologice din România.

Localizare: Dealul Cetăţii, orasul Deva, judetul Hunedoara.
Coordonate GPS: 45.888485, 22.897475

Pagina oficială: http://cetateadeva.ro/ (mai multe date despre istoria cetăţii, legendele ţesute în jurul acesteia, film documentar etc.)

Scurt istoric: După numele latin Castrum Deva, cetatea Devei este pitoresc aşezată pe un con vulcanic la poalele căruia se întinde frumosul oraş. Trecând pe aceste meleaguri, la mijlocul secolului XIX, călătorul englez Paget, încântat de priveliştea ce se desfăşoară de la înălţimea cetăţii, a mărturisitcă: “Puţine locuri, prin câte ţări am umblat, prezintă o panoramă mai frumoasă decât aceea a Văii Muresului”.

Deşi primul document în care este amintită cetatea datează din 1269 (documentul prin care regele maghiar Stefan al V-lea, o donează baronului Chyl din satul Câlnic, drept recompensă pentru serviciile aduse de acesta în lupta contra migratorilor), există dovezi arheologice că zona a fost locuită continuu încă din preistorie. În afara vestigiilor din neolitic şi epoca bronzului (săpăturile întreprinse aici au scos la iveală urme aparţinând culturii Coţofeni, suprapuse de o locuire din bronz timpuriu), arheologii au descoperit că sub cetatea medievală existentă se află vestigiile uneicetăţi dacice. Sunt dovezi (obiecte de ceranică, cărămizi) că peste aceste rămăşiţe ale cetăţii dacice a fost construit un post militar roman, care a fost distrus prin construirea cetăţii feudale. Pe terasele deschise înjurul Devei au fost descoperite ferme şi gospodării.

De-a lungul timpului, Cetatea Deva a fost stăpânită de mai mulţi conducători.Pe vremea când Transilvania era ocupată de Regatul Ungar, această cetate era folosită ca şi reşedinţă pentru voievodul provinciei. Într-un document din anul 1307 se menţionează existenţa la Deva a unei curţi voievodale la fel de puternică ca cea a regelui Ungariei. In 1444, Iancu de Hunedoara primeşte prin donaţie regală Cetatea Deveiîmpreună cu 53 de sate şi minele de aur din jurul Bradului, iar cetatea rămâne timp de mai bine de jumătate de secol în stăpânirea Corvinilor, până în 1504 când trece din nou în mâna regilor maghiari. În perioada în care se află în fieful Corvinilor, cetatea Deveicunoaşte o dezvoltare fără precedent.

Anul 1606 este anul în care Dieta Transilvaniei decide ca cetatea să intre în administrarea principilor transilvăneni. Din documentele unui inventar aflăm destinaţia mai multor încăperi ale cetăţii, dar şi starea în care se afla atunci cetatea. Sunt descrise amănunţit fântâna, pivniţa, magazia, odaia fetelor, bucătăria, magazia de arme, casa temnicerului, închisoarea, hambarele pentru hrană.Tunelurile şi catacombele din subsolul cetăţii nu au fost explorate în întregime nici pânăastăzi. Se spune că cel mai mare dintre ele comunică cu Castelul Corvineştilor.

Unul dintre cele mai importante evenimente din istoria cetăţii a fost marcat de cunoscuta răscoală a lui Horea, Cloşca şi Crişan, din anul 1784, când nobilii din această regiune s-au refugiat în cetate şi au opus rezistenţă atacurilor iobagilor şi minerilor din Munţii Apuseni. Neînarmaţi şi lipsiţi de o bună organizare, răsculaţii nu au reuşit să cucerească cetatea asediată. Celor 86 de prizonieri capturaţi de nobili li s-au tăiat capetele, iart rupurile le-au fost aruncate într-o groapă comună, în spatele cetăţii.

Stăpânii Devei au întâmpinat cu ostilitate şi pe Mihai Viteazul, când acesta se îndrepta în 1600 spre Praga, să ceară ajutorî mpăratului Rudolf ajutor împotriva Imperiului Otoman: “…din cetatea Devei îndreptară tunurile asupra mea şi înecară în Mureş mai mulţi dintre ai mei”.

Zidurile cetăţii au închis între ele pe multi luptători pentru dreptatea şi libertatea poporului, iar în timpul revoluţiei de la 1848 aici s-au dat crâncene bătălii între trupele revoluţionare maghiare şi armata ţaristă, venită să înăbuşe revoluţia.

O explozie produsă în 1849 în magazia cu praf de puşcă, aruncă în aer zidurile cetaţii, prefăcând totul într-un morman de pietre. Pentru cei care doresc să afle mai multe despre cetatea Devei, aici este un interesant documentar istoric: http://www.trilulilu.ro/video-cultura/cetatea-deva-documentar-istoric-1

Accesul la cetate

Turiştii pot urca fără probleme la cetate. Unii preferă să o facă pejos, din parcul oraşului, pe alei marcate. Alţii ajung cu telecabina ce pleacă din piaţa de la poalele cetăţii (https://www.facebook.com/telecabina.cetate.deva) recent construită, care este singurul ascensor înclinat din România şi primul din Europa din punct de vedere al lungimii traseului (278 metri) şi al diferenţei de nivel (158 metri). Capacitatea telecabinei este de 16 persoane şi are viteza de deplasare de 2m/s, iar o durata medie a unei curse este de 2,5 minute.

Orar telecabină (Contact informaţii telecabină: 0254220288)

Intrarea în Cetatea Devei este liberă! Nu se plăteşte taxă de vizitare!

“Exclusiv Cetatea Devei”: https://www.youtube.com/watch?v=WOdaDflP9dY

Lângă staţia de plecare a telecabinei este o parcare generoasa, unde vă puteţi lăsa maşina. Tot aici vă puteţi fotografia cu statuile celor mai renumite gimnaste din România şi ale antrenorilor lor.

Monument istoric si rezervaţie naturala

Cetatea Devei, declarată monument istoric, se află la o altitudine de 371 m, pe Dealul Cetăţii care pe o suprafaţă de 30 ha adăposteşte o vegetaţie de un excepţional interes fitogeografic. Datorita importantei sale geologice, botanice si peisagistice, Dealul Cetatii a fostdeclarat in 1988 rezervatie naturala.

Botaniştii spun că aici este cea mai frumoasă floră din Transilvania, care cuprinde şi specii de floră mediteraneană balcanică, orientală din Crimeea sau Asia Mică, precum şi specii unice şi foarte rare. De exemplu, o specie de măcieş, Rosa obtusifolia, se găseşte numai în zona Devei. O raritate o constituie şi branca (Salicornia herbacea), care creşte pe terenurile sărate de la poalele de nord ale dealului Cetăţii. Pe deal este întâlnit jderul de copac, dar şi veveriţa sau vipera cu corn (Vipera ammodytesammodytes) specie rară şi strict protejată prin lege în întreaga lume. În zonă se găseşte şi vipera comună, sau vipera neagră. Găinuşa de alun (Tetrastesbonasia) este o pasăre rară, ocrotită prin lege şi a fost văzută în pădurea de pe dealul Cetăţii Devei.

Pentru o mai bună documentare în ceea ce priveşte flora şi fauna din zona orasului Deva, puteţi vizita Secţia de Ştiinte Naturale a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane, înfiinţată în 1966 într-o clădire anexă a Palatului Magna Curia, aflat la poalele cetăţii.

Aceste ruine, încărcate de mister şi legendă, au zămislit multe poveşti, rod al fanteziei populare. Una dintre acestea arată că cetatea a fost zidita de zâne cu părul de aur, fetele unor uriaşi, care certându-se între ele, au distrus-o. O alta legendă atribuie înălţarea zidurilor hărniciei unor pitici.

Fantezie sau nu, odată ajuns în cetate ai senzaţia că timpul s-a oprit în loc, iar tu vei trăi veşnic, străjuit de cetatea ce se ridică în bătaia soarelui. Trecând printre ruinele vechilor porţi, prin hrubele slab luminate, gândul te poartă spre vremurile când probabil aici îşi găseau adăpost strămoşii nostri, dacii.

Cei care ajung aici, pot vizita de asemenea si restul obiectivelor turistice reprezentative pentru Orasul Deva, precum: Aleea gimnastelor, Castelul Magna Curia care adăposteşte Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane, Parcul acvatic Aqualand Deva, Parcul Cetate, Casa Memoriala Dr. Petru Groza sau Centrul Istoric al orasului.

Puteţi să vă delectaţicu o filmare superbă a Cetăţii Deva realizată de echipa HD on AIR: http://www.hdonair.ro/portfolio-video/cetatea-devei